Mecanismul articolului 6.4 al Acordului de la Paris prevede crearea unei piețe globale de carbon sub supravegherea ONU și sub controlul Organelor de Supraveghere ale articolului 6.4 (6.4 Supervisory Body). Pentru a iniția un proiect climatic, va fi necesară aprobarea atât din partea țării în care se va desfășura proiectul, cât și din partea Organelor de Supraveghere. Ca rezultat al implementării proiectelor climatice, vor fi emise unități de carbon recunoscute de ONU – reduceri ale emisiilor conform articolului 6.4 (Article 6, paragraph 4, emission reduction – A6.4ER). Cumpărătorii pot fi țări, companii sau persoane fizice. Unitățile A6.4ER trebuie să fie utilizate (și, dacă este necesar, ajustate) în același interval de timp determinat la nivelul contribuției țării (ONUV), în care au fost create.
Regulile articolului 6.4 al Acordului de la Paris sunt menite să reducă riscul de dublu contabilizare prin „corecții corespunzătoare” (corresponding adjustments). Mai întâi, țara rezidentă a proiectului climatic scade unitățile de carbon emise din registrul gazelor cu efect de seră, apoi cumpărătorul le ia în considerare pentru îndeplinirea obiectivelor sale climatice.
Se plănuiește să se stingă centralizat 2% din A6.4ER pentru reducerea globală a emisiilor (overall mitigation in global emissions, sau OMGE), iar 5% din A6.4ER să fie direcționate către Fondul de Adaptare pentru vânzarea ulterioară (share of proceeds, sau SOP).
Proiectele climatice ale Mecanismului de Dezvoltare Curată și unitățile de carbon emise de acestea pot fi incluse în mecanismul articolului 6.4 al Acordului de la Paris cu acordul țării rezidente a proiectului climatic și respectând regulile stabilite. Metodologiile MDC pot fi folosite până la 31 decembrie 2025 sau până la sfârșitul perioadei de emitere a unităților de carbon, în funcție de ce survine mai întâi. Din 2026, este necesară respectarea metodologiilor articolului 6.4.
Unitățile de carbon convertite din MDC în A6.4ER pot fi folosite pentru îndeplinirea primelor contribuții determinate la nivel național ale țării (ONUV), cu condiția ca acestea să fie emise de proiecte climatice înregistrate din 1 ianuarie 2013.
Pentru lansarea cu succes a mecanismului articolului 6.4, va fi necesară ajungerea la un acord privind metodologiile, mecanismele de absorție a gazelor cu efect de seră, termenele de monitorizare și evaluare a riscurilor de revenire a gazelor cu efect de seră în atmosferă, instrumentul de dezvoltare durabilă și procedura de soluționare a disputelor. Dezvoltarea regulilor pentru implementarea articolului 6.4 poate dura câțiva ani, în timpul cărora mecanismul articolului 6.2 și Standardele Voluntare de Carbon vor juca un rol principal în implementarea proiectelor climatice cu mecanisme de piață.