Reglementarea climatică în Moldova

Despre reglementările climatice naționale, informațiile sunt, de asemenea, disponibile pe următoarea pagină și în următoarele rubrici:

Reglementarea națională a climei

Schimbări climatice știri

Table of Contents

Informații generale

Pentru a descrie reglementarea climatică a Moldovei, este necesar să ne referim la datele factuale despre țară și acordurile climatice internaționale la care participă. Moldova, cu o populație de aproximativ 2,59 milioane de locuitori în anul 2022, contribuie cu mai puțin de 0,03% la emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES). Țara se află printre regiunile cu cea mai mică emisie de gaze cu efect de seră per capita – 4,4 tone echivalent CO2. Cele mai mari contribuții la emisiile de GES în anul 2020 au fost din sectoarele: energie (cu excepția transportului) – 51,5%, transport – 18,4%, deșeuri – 11,5% și agricultură – 11,3%. În perioada 1990-2020, emisiile directe de GES (cu excepția LULUCF – Utilizarea Pământului, Schimbarea Utilizării Pământului și Silvicultura) au scăzut cu 69,8%, de la 45,25 milioane de tone echivalent CO2 în 1990 la 13,66 milioane de tone echivalent CO2 în 2020. Emisiile nete directe de GES (inclusiv LULUCF) au scăzut de cu 68,7% în aceeași perioadă, de la 43,59 milioane de tone echivalent CO2 la 13,66 milioane de tone echivalent CO2.

În ultimii 133 de ani, temperatura în Moldova a crescut cu mai mult de 1,2°C și precipitațiile au crescut ușor cu 51,3 mm. Aceste schimbări prezintă riscuri și costuri semnificative pentru Moldova, în special în sectoarele vulnerabile precum agricultura, sănătatea, resursele de apă, silvicultura, transportul și energia.

În Contribuția Determinată la nivel Național actualizată (NDC2), Moldova și-a propus obiective ambițioase de reducere a emisiilor de GES cu 70% sub nivelul din 1990 până în 2030. Obiectivele anterioare au fost în jur de 64-67%. NDC2 poate crește la 88% cu sprijin internațional, în special în finanțare, transfer de tehnologie și cooperare tehnică.

Pentru implementarea proiectelor climatice folosind mecanisme de piață, este necesară revizuirea legislației naționale. Una dintre direcțiile potențiale este implementarea proiectelor climatice în cadrul Mecanismului comun de creditare (JCM).

O serie de proiecte climatice sunt, de asemenea, implementate în Republica Moldova fără a utiliza mecanisme de piață., care poate fi găsit la link.

Reglementarea Climatică în Moldova: Etape Cheie

2014

Al 3-lea Raport Național prezentat de UNFCCC

Comunicarea Națională este un raport prezentat de țări la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) la fiecare patru ani. Acest raport are două scopuri:

Inventarul gazelor cu efect de seră: țările raportează emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră. Acest lucru ajută la urmărirea progreselor în ceea ce privește reducerea emisiilor.
Schiță acțiuni climatice: țările detaliază măsurile pe care le-au luat sau intenționează să le ia pentru a atenua schimbările climatice (reducerea emisiilor) și pentru a se adapta la impactul acestora.

Site-ul web al UNFCCC conține informații specifice cu privire la observațiile părților:

Strategia Națională de adaptare la schimbările climatice până în 2020 și planul său de implementare au intrat în vigoare

1009 din 10.12.2014 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia de adaptare la schimbările climatice pentru perioada până în 2020, împreună cu planul său de acțiuni.

Acest document strategic își propune să asigure că dezvoltarea socială și economică a Republicii Moldova poate rezista impactului schimbărilor climatice în următorii ani. În plus, strategia se aliniază obiectivelor globale stabilite de Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), la care Republica Moldova este parte.

În plus, strategia stabilește un cadru național pentru a facilita accesul Republicii Moldova la mecanisme internaționale de sprijin pentru țările în curs de dezvoltare care nu sunt enumerate în Anexa 1 la CCONUSC, care este furnizat de țările industrializate.

2015

Contribuția Determinată la nivel Național inițială (INDC) pentru perioada 2016-2030

Contribuțiile preconizate determinate la nivel național (INDC) au fost, în esență, angajamente făcute de țări care și-au prezentat eforturile de abordare a schimbărilor climatice. Aceste promisiuni au venit înainte de acordul de la Paris din 2015. Insectele au servit ca o piatră de temelie pentru sistemul actual, contribuțiile determinate la nivel național (NDC) care sunt prezentate în temeiul Acordului de la Paris.

Republica Moldova intenționează să atingă un obiectiv necondiționat la nivelul întregii economii de reducere a emisiile de gaze cu efect de seră cu 64-67% sub nivelul din 1990 în 2030 și să depună cele mai bune eforturi reducerea emisiilor cu 67%.
Angajamentul de reducere exprimat mai sus ar putea fi majorat cu până la 78% sub 1990 nivel condiționat de, un acord global care abordează subiecte importante, inclusiv financiare cu costuri reduse
resurse, transfer de tehnologie și Cooperare Tehnică, accesibile tuturor la scară proporțional cu provocarea schimbărilor climatice globale.

Adoptarea Acordului de la Paris la COP21

În 2015, acordul de la Paris a fost încheiat și ratificat de 190 de țări un an mai târziu. Perioada angajamentelor inițiale a început în 2020 cu revizuirea rezultatelor la fiecare cinci ani. Acordul stabilește următoarele obiective:

a) să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 cmc peste nivelurile preindustriale și să depună eforturi pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 cmc, recunoscând că acest lucru ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice.

b) creșterea capacității de adaptare la impacturile climatice nefavorabile și stimularea rezilienței climatice și a dezvoltării cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră într-un mod care să nu amenințe producția de alimente.

c) alinierea fluxurilor financiare la o cale către emisii scăzute de gaze cu efect de seră și dezvoltare rezistentă la schimbările climatice.

Angajamentul de implementare a Agendei de Dezvoltare Durabilă până în 2030

În septembrie 2015, Republica Moldova, alături de 192 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite, s-a angajat să implementeze Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Agenda prin obiectivul de Dezvoltare Durabilă (odd) 13 – “luați măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a impactului acestora” își propune să abordeze schimbările climatice prin următoarele etape:

Consolidarea rezilienței și a capacității de adaptare la pericolele legate de climă și la dezastrele naturale din toate țările.
Integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politicile, strategiile și planificarea națională.
Îmbunătățirea educației, sensibilizării și capacității umane și instituționale privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea, reducerea impactului și avertizarea timpurie.
Punerea în aplicare a angajamentului asumat de țările dezvoltate părți la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice cu privire la obiectivul de a mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari anual până în 2020 din toate sursele pentru a răspunde nevoilor țărilor în curs de dezvoltare în contextul acțiunilor semnificative de atenuare și al transparenței în ceea ce privește punerea în aplicare și de a operaționaliza pe deplin fondul verde pentru Climă prin capitalizarea sa cât mai curând posibil.
Promovarea mecanismelor de creștere a capacității de planificare și gestionare eficientă a schimbărilor climatice în țările cel mai puțin dezvoltate și în statele insulare mici în curs de dezvoltare, inclusiv concentrarea asupra femeilor, tinerilor și comunităților locale și marginalizate.

2016

Primul Raport Bienal Actualizat (BUR1) prezentat UNFCCC

Rapoartele BUR (actualizări bienale) sunt rapoarte prezentate de țările în curs de dezvoltare (părți non-Anexe I) către UNFCCC. Aceste rapoarte furnizează actualizări cu privire la acțiunile lor de abordare a schimbărilor climatice de la cea mai recentă Comunicare Națională.

Ce este inclus într-un raport BUR?

Actualizări privind emisiile și eliminările de gaze cu efect de seră (GES).
Informații privind acțiunile întreprinse de țară pentru a reduce emisiile (mitigare).
Nevoile și provocările cu care se confruntă țara în abordarea schimbărilor climatice.
Sprijinul primit de la țările dezvoltate (părți din Annexa I) pentru acțiunile climatice.

Cât de des sunt depuse rapoartele BUR?

Rapoartele BUR sunt depuse la fiecare doi ani. Există două opțiuni pentru depunere:

Ca rezumat: Dacă Comunicarea Națională a unei țări este scadentă în același an cu BUR, aceasta poate include un rezumat al informațiilor relevante din Comunicarea Națională în BUR.
Ca raport independent: Dacă anul de depunere a BUR nu coincide cu Comunicarea Națională, este necesar un raport separat.

Flexibilitate pentru țările cel mai puțin dezvoltate (LDC) și statele insulare în curs de dezvoltare (SIDS):

LDC-urile și SIDS-urile au flexibilitatea de a depune rapoarte BUR în ritmul lor, luând în considerare capacitatea lor.

Beneficiile rapoartelor BUR:

Sporesc transparența și responsabilitatea pentru acțiunile climatice ale țărilor în curs de dezvoltare.
Urmăresc progresele în ceea ce privește reducerea emisiilor și eforturile de adaptare.
Facilitează sprijinul din partea țărilor dezvoltate pentru acțiunile climatice din țările în curs de dezvoltare.

Resurse:

Site-ul web al UNFCCC oferă mai multe informații despre rapoartele BUR, inclusiv instrucțiuni de depunere și resurse pentru părțile non-Anexe I.

A intrat în vigoare Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova

CAPITOLUL 17 ACȚIUNEA PENTRU CLIMA

Articolul 92

Părțile își vor dezvolta și consolida cooperarea pentru combaterea schimbărilor climatice. Cooperarea se va desfășura ținând cont de interesele Părților pe baza egalității și beneficiului reciproc și luând în considerare interdependența existentă între angajamentele bilaterale și multilaterale în acest domeniu.

Articolul 93

Cooperarea va promova măsuri la nivel intern, regional și internațional, inclusiv în domeniile:

(a) atenuarea schimbărilor climatice;
(b) adaptarea la schimbările climatice;
(c) comerțul cu emisii de carbon;
(d) cercetarea, dezvoltarea, demonstrarea, implementarea și difuzarea tehnologiilor sigure și durabile cu emisii scăzute de carbon și de adaptare;
(e) integrarea considerațiilor climatice în politicile sectoriale;
și (f) sensibilizarea, educația și formarea.

Articolul 94

Părțile vor, printre altele, să facă schimb de informații și expertiză; să implementeze activități comune de cercetare și schimburi de informații privind tehnologiile curate; să implementeze activități comune la nivel regional și internațional, inclusiv în ceea ce privește acordurile multilaterale de mediu ratificate de Părți și activități comune în cadrul agențiilor relevante, după caz. Părțile vor acorda o atenție deosebită problemelor transfrontaliere și cooperării regionale.

Articolul 95

Cooperarea va acoperi, printre altele, elaborarea și implementarea:

(a) a unei strategii generale de climă și a unui plan de acțiune pentru atenuarea pe termen lung și adaptarea la schimbările climatice;
(b) evaluări ale vulnerabilității și adaptării;
(c) o strategie națională de adaptare la schimbările climatice;
(d) o strategie de dezvoltare cu emisii scăzute de carbon;
(e) măsuri pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
(f) măsuri pentru pregătirea pentru comerțul cu emisii de carbon;
(g) măsuri pentru promovarea transferului de tehnologie pe baza unei evaluări a nevoilor de tehnologie;
(h) măsuri pentru integrarea considerațiilor climatice în politicile sectoriale;
și (i) măsuri legate de substanțele care diminuează stratul de ozon.

Articolul 96

Un dialog regulat va avea loc pe marginea problemelor abordate în prezentul capitol.

Articolul 97

Republica Moldova va efectua alinierea legislației sale la actele UE și instrumentele internaționale menționate în Anexa XII la prezentul Acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.

2017

Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse (LEDS) 2030 și Planul de Acțiune pentru implementarea acesteia au intrat in vigoare

Prin hotărârea Guvernului nr. 1470 din 30.12.2016 a fost aprobată Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse a Republicii Moldova până în 2030 și Planul de Acțiune pentru implementarea acesteia. Această Strategie este un document strategic care este conceput pentru ca Republica Moldova să își ajusteze direcția de dezvoltare către o economie cu emisii scăzute de carbon și să atingă obiectivele Contribuției Naționale Pre determinate Intinse (INDC sau NDC1) prin dezvoltare durabilă verde bazată pe prioritățile dezvoltării socio-economice a țării.

Ratificarea Acordului de la Paris

Legea adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 4 mai 2017. Legea aprobă oficial (ratifică) Acordul de la Paris, un acord internațional privind schimbările climatice adoptat în decembrie 2015. Legea stabilește, de asemenea, responsabilități:

Guvernul Republicii Moldova trebuie să ia măsuri pentru îndeplinirea cerințelor acordului.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene trebuie să pregătească și să transmită un document (instrument de ratificare) care confirmă participarea Republicii Moldova la acord.

2018

Al 4-lea Raport Național prezentat UNFCCC

Inventarul gazelor cu efect de seră: țările raportează emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră. Acest lucru ajută la urmărirea progreselor în ceea ce privește reducerea emisiilor.
Schiță acțiuni climatice: țările detaliază măsurile pe care le-au luat sau intenționează să le ia pentru a atenua schimbările climatice (reducerea emisiilor) și pentru a se adapta la impactul acestora.

Site-ul web al UNFCCC conține informații specifice cu privire la observațiile părților:

2019

Al Doilea Raport Bienal Actualizat (BUR2) prezentat UNFCCC (transmiterea inițială: 27 Dec 2018)

Ce este inclus într-un raport BUR?

Actualizări privind emisiile și eliminările de gaze cu efect de seră (GES).
Informații privind acțiunile întreprinse de țară pentru a reduce emisiile (mitigare).
Nevoile și provocările cu care se confruntă țara în abordarea schimbărilor climatice.
Sprijinul primit de la țările dezvoltate (părți din Annexa I) pentru acțiunile climatice.

Cât de des sunt depuse rapoartele BUR?

Rapoartele BUR sunt depuse la fiecare doi ani. Există două opțiuni pentru depunere:

Ca rezumat: Dacă Comunicarea Națională a unei țări este scadentă în același an cu BUR, aceasta poate include un rezumat al informațiilor relevante din Comunicarea Națională în BUR.
Ca raport independent: Dacă anul de depunere a BUR nu coincide cu Comunicarea Națională, este necesar un raport separat.

Flexibilitate pentru țările cel mai puțin dezvoltate (LDC) și statele insulare în curs de dezvoltare (SIDS):

LDC-urile și SIDS-urile au flexibilitatea de a depune rapoarte BUR în ritmul lor, luând în considerare capacitatea lor.

Beneficiile rapoartelor BUR:

Sporesc transparența și responsabilitatea pentru acțiunile climatice ale țărilor în curs de dezvoltare.
Urmăresc progresele în ceea ce privește reducerea emisiilor și eforturile de adaptare.
Facilitează sprijinul din partea țărilor dezvoltate pentru acțiunile climatice din țările în curs de dezvoltare.

Resurse:

Site-ul web al UNFCCC oferă mai multe informații despre rapoartele BUR, inclusiv instrucțiuni de depunere și resurse pentru părțile non-Anexe I.

Instituirea unui sistem național de monitorizare, raportare și verificare (MRV)

Pentru a preveni dubla contabilizare a emisiilor de GEH, în 2019 a fost pus în εφαρcare un sistem robust național de MRV prin Hotărârea de Guvern nr. 1277 din 26.12.2018. Acesta acoperă și contabilizarea emisiilor de GEH provenite din buncărele internaționale și proiectele CDM, asigurând în același timp reduceri reale și verificate ale emisiilor.

2020

Contribuția Determinată la nivel Național actualizată pentru perioada 2021-2030

Contribuțiile Naționale Determinte (CND-uri) sunt esențiale pentru nucleul Acordului de la Paris și obiectivele sale pe termen lung. Ele reprezintă eforturile fiecărei țări de a reduce emisiile naționale și de a se adapta la impactul schimbărilor climatice. Conform Acordului de la Paris (Articolul 4, alineatul 2), fiecare Parte trebuie să își schițeze, să comunice și să actualizeze succesiv CND-urile pe care își propune să le îndeplinească. Părțile sunt obligate să implementeze măsuri interne pentru a îndeplini obiectivele stabilite prin aceste contribuții.

Pe scurt, țările sunt rugate să își detalieze și să își împărtășească acțiunile climatice după 2020, care determină în mod colectiv dacă obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris sunt îndeplinite. Aceasta include atingerea unui vârf global al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cât mai curând posibil și apoi reducerea rapidă a emisiilor conform recomandărilor științifice, vizând un echilibru între emisiile cauzate de om și eliminările naturale de GES până la jumătatea secolului. Se recunoaște că țările în curs de dezvoltare pot dura mai mult să atingă vârful emisiilor, iar reducerile de emisii ar trebui să se alinieze cu echitatea și obiectivele de dezvoltare durabilă, inclusiv eradicarea sărăciei.

Transmiterea CND-urilor se face la fiecare cinci ani către secretariatul UNFCCC, asigurând o creștere treptată a ambiției în timp. Se așteaptă ca fiecare nou CND să depășească pe cel anterior în ceea ce privește ambiția, reflectând cel mai înalt nivel posibil de angajament. Părțile trebuie să își depună următoarele sau actualizate CND-uri până în 2020 și ulterior la fiecare cinci ani (de exemplu, până în 2020, 2025, 2030), indiferent de programele lor specifice de implementare. În plus, părțile au flexibilitatea de a-și ajusta CND-urile existente pentru a crește nivelul de ambiție ori de câte ori este necesar (articolul 4, alineatul 11).

Noul obiectiv național necondiționat al Republicii Moldova este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 70% sub nivelul din 1990 până în 2030, în loc de 64-67% așa cum s-a convenit în CND1.

În ceea ce privește noul obiectiv național condiționat, în loc de 78% așa cum s-a convenit în CND1, angajamentul de reducere exprimat mai sus ar putea fi crescut în CND2 până la 88% sub nivelul din 1990, cu condiția să fie asigurat un acord global care să abordeze teme importante, inclusiv resurse financiare cu cost redus, transfer de tehnologie și cooperare tehnică, accesibile tuturor la o scară proporțională cu provocările schimbărilor climatice globale.

2021

Al Treilea Raport Bienal Actualizat (BUR3) prezentat UNFCCC

Ce este inclus într-un raport BUR?

Actualizări privind emisiile și eliminările de gaze cu efect de seră (GES).
Informații privind acțiunile întreprinse de țară pentru a reduce emisiile (mitigare).
Nevoile și provocările cu care se confruntă țara în abordarea schimbărilor climatice.
Sprijinul primit de la țările dezvoltate (părți din Annexa I) pentru acțiunile climatice.

Cât de des sunt depuse rapoartele BUR?

Rapoartele BUR sunt depuse la fiecare doi ani. Există două opțiuni pentru depunere:

Ca rezumat: Dacă Comunicarea Națională a unei țări este scadentă în același an cu BUR, aceasta poate include un rezumat al informațiilor relevante din Comunicarea Națională în BUR.
Ca raport independent: Dacă anul de depunere a BUR nu coincide cu Comunicarea Națională, este necesar un raport separat.

Flexibilitate pentru țările cel mai puțin dezvoltate (LDC) și statele insulare în curs de dezvoltare (SIDS):

LDC-urile și SIDS-urile au flexibilitatea de a depune rapoarte BUR în ritmul lor, luând în considerare capacitatea lor.

Beneficiile rapoartelor BUR:

Sporesc transparența și responsabilitatea pentru acțiunile climatice ale țărilor în curs de dezvoltare.
Urmăresc progresele în ceea ce privește reducerea emisiilor și eforturile de adaptare.
Facilitează sprijinul din partea țărilor dezvoltate pentru acțiunile climatice din țările în curs de dezvoltare.

Resurse:

Site-ul web al UNFCCC oferă mai multe informații despre rapoartele BUR, inclusiv instrucțiuni de depunere și resurse pentru părțile non-Anexe I.

Revizuirea sistemului existent de monitorizare, raportare și verificare (MRV) în conformitate cu sistemul consolidat de transparență (ETF) din Acordul de la Paris

În cadrul Cadrului de Transparență Refăcut al Acordului de la Paris, Părțile sunt obligate să depună rapoarte bienale de transparență (Biennial Transparency Reports – BTRs) la fiecare doi ani, iar raportul inițial trebuie depus până la 31 decembrie 2024. Conform modalităților, procedurilor și liniilor directoare pentru acest cadru (ca anexă la decizia 18/CMA.1), BUR-urile cuprind detalii privind inventarele naționale , progresele înregistrate în direcția Contribuțiilor Naționale Determinte (CND), politicile și acțiunile întreprinse, impactul și adaptările legate de schimbările climatice, nivelurile de sprijin financiar și tehnologic, precum și eforturile de consolidare a capacității, inclusiv nevoile identificate și domeniile de îmbunătățire. Statele Insulare în Dezvoltare Mici și Țările Cel Mai Puțin Dezvoltate au opțiunea de a furniza informațiile necesare pentru RBT după cum consideră ele potrivit.

2022

Adoptarea Strategiei Naționale de Dezvoltare “Moldova Europeană 2030”

Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND) descrie viziunea strategică pe termen scurt, mediu și lung a dezvoltării țării, sincronizând prioritățile, obiectivele, indicatorii și țintele angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova, inclusiv cele stabilite în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, cu contextul național.

Obiectivul general al SND 10. Asigurarea unui mediu sănătos și sigur.

Sub-obiectivul 10.4 Tranziție activă către o economie verde și circulară. În conformitate cu angajamentele privind dezvoltarea durabilă până în 2030, obiectivul strategic este de a asigura reziliența la schimbările climatice prin reducerea riscurilor asociate cu schimbările climatice (ODD 13.1).

Republicii Moldova i s-a acordat statutul de țară candidată la UE

Consiliul European a decis să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată. Comisia Europeană este invitată să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei privind cererile respective de aderare, ca parte a pachetului său regulat de extindere. Consiliul va decide cu privire la pașii următori odată ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin. Progresul țării către Uniunea Europeană va depinde de propriile merite în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

2023

Adoptarea Programului Național de Adaptare la Schimbările Climatice până în 2030 și planul de acțiune pentru punerea sa în aplicare

Prin Hotărârea Guvernului nr. 624 din 30.08.2023 a fost aprobat Programul de Dezvoltare cu Emisii Reduse al Republicii Moldova până în 2030 și Planul de Acțiuni pentru implementarea acestuia.

Din 2013, Republica Moldova a aderat la Procesul național de planificare a adaptării la schimbările climatice (denumit în continuare – NPA) în conformitate cu Cadrul de adaptare de la Cancun, aprobat la cea de-a 16-a Conferință a Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 2010. NPA este un proces pe termen lung care vizează creșterea rezilienței la schimbările climatice pentru o dezvoltare socio-economică durabilă a țării. NPA are ca scop crearea unui mediu favorabil pentru acțiuni de adaptare coordonate și eficiente prin luarea în considerare a riscurilor climatice în procesul de luare a deciziilor de investiții și planificare a afacerilor, menținând în același timp incluziunea socială și de gen.

Intrarea în vigoare a legii gazelor naturale F

Acordul de Asociere UE-Moldova include necesitatea de a reglementa emisiile de gaze fluorurate cu efect de seră (F-gaze). Legea este concepută pentru a aborda schimbările climatice și protecția mediului prin reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră și implementarea unor măsuri de prevenire a eliberării lor pe tot parcursul ciclului lor de viață. Aceasta include o reducere treptată a importului și consumului de hidrofluorocarburi (HFC). Republica Moldova adoptă progresiv agenți de răcire naturali, având ca obiectiv eliminarea treptată a gazelor fluorurate până în 2050.

Al 5-lea Raport Național prezentat UNFCCC

Inventarul gazelor cu efect de seră: țările raportează emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră. Acest lucru ajută la urmărirea progreselor în ceea ce privește reducerea emisiilor.
Schiță acțiuni climatice: țările detaliază măsurile pe care le-au luat sau intenționează să le ia pentru a atenua schimbările climatice (reducerea emisiilor) și pentru a se adapta la impactul acestora.

Site-ul web al UNFCCC conține informații specifice cu privire la observațiile părților:

Ministerul Energiei a fost înființat

Ministerul își îndeplinește funcțiile în următoarele domenii:

Securitatea energetică
Eficiența energetică
Surse de energie regenerabilă
Energie electrică
Energie termică și promovarea cogenerării cu randament ridicat
Gaze naturale și produse petroliere
Tranziția energetică

2024

Intrarea în vigoare a Programului de Dezvoltare cu Emisii Reduse până în 2030 și planul de acțiune pentru punerea sa în aplicare

Prin Hotărârea Guvernului nr. 659 din 06.09.2023 a fost aprobată Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse a Republicii Moldova până în 2030 și Planul de Acțiuni pentru implementarea acesteia.

Această Strategie este un document strategic conceput pentru ca Republica Moldova să își ajusteze direcția de dezvoltare către o economie cu emisii reduse de carbon și să atingă obiectivele Contribuției Naționale Determinată Actualizate (CND 2) prin dezvoltare durabilă ecologică bazată pe prioritățile dezvoltării socio-economice a țării.

Planul național de energie și climă a fost supus consultării publice

A fost adoptat un decret guvernamental privind implementarea și funcționarea sistemului de compensare și reducere a carbonului pentru aviația internațională (CORSIA)

Schema de Compensare și Reducere a Emisiilor de Carbon pentru Aviația Internațională (CORSIA), introdusă de Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO) în 2016, are ca scop atingerea creșterii neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon în sectorul aviatic începând cu anul 2020.

CORSIA este prima schemă obligatorie de stabilire a prețului emisiilor de carbon pentru o anumită industrie. Funcționează în etape, cu faza pilot finalizată în 2023, iar prima fază demarând în 2024. Deși fazele pilot și prima au fost voluntare pentru guverne (state membre ICAO), companiile aeriene care operează pe curse între statele participante au fost obligate să respecte cerințele. Respectarea devine obligatorie pentru toate zborurile în a doua fază, începând cu 2027. În 2032 va fi efectuată o revizuire a CORSIA pentru a stabili cursul viitor al schemei.

Companiile aeriene pot atinge creșterea neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon prin combinarea următoarelor strategii:

Creșterea eficienței: include măsuri precum proiectarea aeronavelor mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil și optimizarea operațiunilor pentru a reduce consumul de combustibil.
Combustibili aviaționali durabili: înlocuirea combustibililor aviaționali tradiționali cu alternative durabile obținute din surse regenerabile.
Compensarea emisiilor de carbon: companiile aeriene pot achiziționa credite de carbon care îndeplinesc cerințele CORSIA pentru a compensa emisiile lor.

ICAO, cu recomandări de la Organul Consultativ Tehnic (TAB), definește ce credite de carbon îndeplinesc cerințele CORSIA.

CORSIA este în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris de a reduce emisiile. Ajustările corespunzătoare asigură integritatea ecologică a Acordului de la Paris. Mai simplu spus, pentru a reduce emisiile după 2021, an utilizat pentru CORSIA, este necesară o ajustare în țara unde a avut loc reducerea.

CORSIA prezintă atât provocări, cât și oportunități pentru companiile aeriene. Necesitatea de a investi în creșterea eficienței și în combustibilii durabili va necesita adaptare. Cu toate acestea, CORSIA creează, de asemenea, o piață pentru unitățile de carbon, oferind noi surse de venit pentru companiile implicate în proiecte de reducere a emisiilor de carbon.

A fost adoptată Legea privind combaterea schimbărilor climatice

Obiectiv: Atingerea neutralității climatice până în anul 2050 prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice.

Principii de bază:

Reducerea echitabilă și durabilă a emisiilor
Prevenirea poluării
Precauție
Poluatorul plătește
Tranziție justă
Angajamente comune
Transparență

Puncte cheie:

Legea stabilește un cadru normativ pentru atingerea obiectivelor în domeniul climei.
Sunt definite obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Adaptarea la schimbările climatice este un proces esențial.
Este introdus un mecanism financiar de stabilire a prețului pentru emisiile de CO2.
Este implementat un sistem de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră.

A fost aprobată Hotărârea privind înființarea Comisiei Naționale pentru schimbările climatice

Comisia Națională pentru Schimbările Climatice este un organ interdepartamental fără personalitate juridică, creat la nivel guvernamental.

Obiectivele și sarcinile Comisiei

Facilitarea dialogului și coordonării între sectoarele economice în procesul de planificare, dezvoltare, coordonare, implementare și monitorizare a politicilor și acțiunilor în domeniul schimbărilor climatice.
Stimularea includerii măsurilor privind schimbările climatice în documentele programatice de dezvoltare socio-economică la nivel național și sectorial.
Coordonarea alocării resurselor financiare din surse naționale și internaționale pentru implementarea acțiunilor climatice.
Asigurarea transparenței în implementarea programelor și acțiunilor în domeniul schimbărilor climatice.

Comisia include miniștri cheie: ministrul mediului, ministrul finanțelor, ministrul energiei, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, ministrul agriculturii și industriei alimentare, ministrul sănătății, ministrul muncii și protecției sociale, ministrul educației și cercetării și ministrul afacerilor interne sub egida prim-ministrului. Componența este aprobată de Guvern.

Atribuțiile și drepturile Comisiei

Comisia este înzestrată cu atribuții ample, inclusiv coordonarea elaborării și integrării politicilor privind schimbările climatice, asigurarea alinierii angajamentelor sectoriale, facilitarea planificării bugetare și aprobarea metodologiilor și ghidurilor. Comisia interacționează și cu structurile internaționale și partenerii de dezvoltare.

Organele de lucru ale Comisiei

Biroul Executiv: Constituit din miniștri.
Secretariatul: Reprezentanți ai Departamentului de Politici în Domeniul Schimbărilor Climatice din cadrul Ministerului Mediului.
Grupuri de lucru sectoriale: Grupuri axate pe agricultură, resurse de apă, silvicultură, sănătate, energie, transport, deșeuri, procese industriale și gestionarea riscurilor de dezastre.

Comisia se întrunește în mod regulat pentru a discuta și coordona problemele și sarcinile curente. Principalele aspecte ale organizării reuniunilor includ:

Frecvența reuniunilor: Comisia organizează reuniuni regulate cel puțin o dată pe trimestru. Reuniunile extraordinare pot fi organizate dacă este necesar.
Agenda: Agenda pentru fiecare reuniune este formată de Secretariat pe baza propunerilor membrilor Comisiei și aprobată de Președinte.
Prezență și cvorum: Pentru a lua decizii, trebuie să fie prezenți mai mult de jumătate din membrii Comisiei. Deciziile sunt luate cu majoritatea voturilor.
Documentația: Toate reuniunile sunt înregistrate, iar deciziile și recomandările Comisiei sunt publicate pe site-ul oficial pentru a asigura transparența și informarea publicului.

Strategia de mediu pentru 2024-2030 a fost aprobată

Această strategie se concentrează pe conservarea mediului pentru a îmbunătăți sănătatea publică, prosperitatea economică și gestionarea durabilă a resurselor în țară. Guvernul a stabilit obiective și priorități naționale în domeniul mediului în zone cheie, cum ar fi prevenirea poluării, protecția calității aerului, gestionarea durabilă a resurselor de apă, sol și minerale, precum și conservarea biodiversității și ecosistemelor.

În ceea ce privește reglementarea climatică, această strategie este esențială, deoarece integrează acțiunile pentru schimbările climatice în politica națională, având ca scop tranziția Moldovei către o economie mai durabilă. Aceasta asigură continuitatea măsurilor din strategia de mediu anterioară pentru 2014-2023 și introduce noi priorități care se aliniază atât obiectivelor climatice, cât și celor de mediu naționale și internaționale.

A fost adoptat programul de promovare a economiei verzi și circulare în Republica Moldova pentru perioada 2024-2028

Programul de promovare a economiei verzi și circulare pentru perioada 2024–2028 are ca scop reducerea emisiilor de carbon, utilizarea eficientă a resurselor, reciclarea deșeurilor și minimizarea impactului negativ asupra mediului. Aceste măsuri vizează atenuarea schimbărilor climatice și sprijinirea dezvoltării durabile în Moldova, cu rapoarte anuale din partea Ministerului Mediului privind progresul programului.

Au fost adoptate reglementări pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră

A fost aprobat Regulamentul privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de transportul maritim

La 5 septembrie 2024, Moldova a introdus noi reglementări destinate monitorizării, raportării și verificării emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din transportul maritim. Aceasta face parte din eforturile continue ale țării de a combate schimbările climatice și de a reduce emisiile, aliniindu-se la obiectivele acordurilor internaționale, precum Acordul de la Paris.

Puncte cheie ale reglementării:

Cronologia implementării: Începând cu 16 noiembrie 2025, reglementarea va intra oficial în vigoare, cerând operatorilor de nave care arborează pavilionul Republicii Moldova să respecte aceste reguli.
Părți afectate: Operatorii de nave sub pavilion moldovenesc și cei care operează nave non-UE după aderarea Moldovei la Uniunea Europeană vor trebui să raporteze emisiile lor. Începând din 2026, proprietarii de nave vor fi obligați să prezinte rapoarte anuale privind emisiile către Agenția de Mediu.
Conformitate: Proprietarii de nave sunt obligați să obțină permise de mediu cuprinzătoare, asigurând acuratețea în monitorizarea și raportarea emisiilor de GES.
Alinierea cu reglementările UE: Această legislație se aliniază strâns cu reglementările Uniunii Europene, în special cu Regulamentul UE 2015/757, asigurând integrarea Moldovei în sistemele de comercializare și monitorizare a emisiilor din UE.